Tinerele speranțe ale Borșei – Cosma Cosmina, asistent universitar în Germania

Autor articol: Tinuța Grec

Stabiliți temporar în diverse țări din străinătate, mulți borșeni lucrează în instituții importante ale statelor respective, în domenii precum Sănătate, Educație, Administrație sau chiar Diplomație. Medici, asistenți universitari, manageri, avocați sau consultanți în politica internațională, tinerii borșeni își desfășoară activitatea cu succes, fiind adevărate modele pentru generația lor și, de ce nu, pentru generațiile următoare.

29261757_2006650416276830_2097373418449010688_nCosma Cosmina-Alina s-a născut în Borșa în anul 1990 și a urmat în același oraș atât studiile primare (avându-l ca mentor pe dl. Griguță Ioan), cât și cele gimnaziale (Școala generală Nr. 8 – Făt Geta) și liceale (Grup Școlar Borșa – Dolca Angelica, Orzac Antonelia). Pasiunea pentru limba maternă s-a manifestat încă din copilărie, prin participarea la olimpiadele de Limba română, aceasta concretizându-se odată cu absolvirea Facultății de Litere a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Alegerea masteratului i-a adus și primele roade în ceea ce privește activitatea profesională, căci cursul opțional de Româna, ca limbă străină i-a deschis gustul pentru explorarea internațională. Astfel, pe plan universitar, Cosmina a fost student Erasmus în Italia, a beneficiat de viză de tip J1, inclusă în programul studențesc Work & Travel și a decis să-și construiască o dublă carieră universitară, alegând un doctorat în cotutelă cu Università della Calabria, Italia. De asemenea, din punct de vedere profesional, a fost tutor la Școlile de vară românești organizate pentru străini de către Centrul de Cooperări Internaționale, redactor al revistei Boema, a contribuit la crearea de materiale didactice audio video în cadrul proiectelor europene RLNM și EVRO, dar a fost și cadru didactic la Școala italiană (unde a predat Română, Engleză și Italiană) și Centrul cultural italian (oferind cursuri de perfecționare pentru limba italiană, nivelul A1/A2) din Cluj-Napoca. Pasiunea pentru limba maternă, dar și experiențele internaționale precedente au făcut-o să ia decizia de a preda româna într-o altă țară; așa a ajuns asistent universitar la Otto von Guericke Universität, Germania unde îi învață românește pe studenții germani de la Studii europene și Științe politice.

Aflată în vizită în localitatea natală, Cosmina a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări despre activitatea sa:

Descrie-ne puțin activitatea universitară.

În ceea ce privește activitatea universitară, sunt student doctorand la universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, cu o teză de doctorat în care compar dialectul nostru – cel dacoromân cu un dialect din sudul Italiei, pentru că, de fapt, fac doctoratul în cotutelă cu Università della Calabria (Italia).

De unde ți-a venit această idee; ce anume te-a inspirat?

Ideea mi-a venit în momentul în care am fost în Italia cu o bursă de tip Erasmus. Am întâlnit acolo români care vorbeau mai bine dialectul cosentin (pentru că eu mă aflam în acel moment în Cosenza) decât limba oficială (italiana). Lucrul acesta mi-a dat de gândit și m-a inspirat înspre alegerea acestei teme de doctorat care, trebuie să recunoaștem, pare destul de interesantă.

Dacă ar fi să privești retrospectiv, până să ajungi aici, care au fost pașii pe care i-ai urmat?

Încă de la grădiniță, eu mă jucam doar de-a profesoara. Am urmat primul ciclu de învățământ la Școala Nr. 8 din Borșa, aceasta fiind mai aproape de casă și pot să spun că am fost norocoasă, pentru că acolo, domnul meu învățător, Ioan Griguță, m-a făcut să conștientizez că ceea ce făceam eu, jucându-mă, putea să devină realitate. Mai târziu, profesoara de română cu care am avut contact (Codruța Orghici) nu a făcut decât să îmi alimenteze pasiunea. Totuși, la liceu, lucrurile s-au schimbat puțin. Eu sunt o persoană care pune accent pe prezent ori la acea vreme, profilul Economic – contabilitate era singurul care oferea în momentul absolvirii liceului și un atestat profesional cu care te puteai angaja, fără prea mari eforturi. După ce am terminat liceul, m-am hotărât să nu mă limitez doar la asta și să urmez pașii necesari pentru deveni profesor. La nivel de mentalitate, cred că tocmai în asta constă diferența dintre mine și marea masă: în timp ce majoritatea tinerilor fac o facultate și mai apoi se îndreaptă înspre ocuparea unui loc de muncă, eu am gândit exact invers sau altfel spus, retrospectiv: m-am întrebat care ar fi facultatea de care am nevoie pentru a-mi concretiza visul.

Referitor la activitatea profesională: momentan predai română în Germania, nu?

Da, sunt asistent universitar la Otto von Guericke Universität (Germania), unde predau română îndeosebi studenților de la Științe politice și Relații internaționale. Spun îndeosebi deoarece aceștia nu sunt singurii studenți – poate avea acces la cursul de Română, ca limbă străină orice student care dorește să o învețe (în acest caz, studentul având în contractul de studii un curs facultativ), pe când studenții de la cele două facultăți amintite adineauri sunt obligați să aleagă, conform normelor contractuale, între română, rusă sau poloneză (iar aici vorbim deja despre un curs opțional și nu facultativ).

Să înțeleg că acest curs e deschis doar studenților?

Având în vedere că vorbim despre o universitate și nu despre o societate privată, da, pentru că, așa cum am spus, alegerea acestui curs depinde de programa universitară pusă la dispoziție doar pentru studenții universității respective. Desigur, chiar dacă vorbim de un sistem 100% universitar, nu ar strica mai multă publicitate pentru valorificarea și de ce nu, dezvoltarea catedrei de Română, ca limbă străină.

Tot referitor la studenți, ce naționalitate au aceștia?

Toți sunt germani, deoarece cursul se adresează studenților înscriși acolo și nu acelora care ajung în Germania prin acorduri bilaterale. Am avut, totuși, o studentă de origine indiană, dar născută în Germania, deci cu cetățenie germană. 😊

Cum sunt studenții? Sunt receptivi? Sunt și studenți care întâmpină dificultăți în învățarea limbii noastre?

Având în vedere că pot alege între 3 limbi, da, cei care o aleg sunt destul de receptivi. Evident, noi, făcând parte dintr-un sistem latin, avem o structură lingvistică net diferită, comparativ cu cea germanică. Deci da, pentru ei nu e chiar atât de ușor precum pare. Însă fiecare semestru vizează un anumit nivel, adică învățarea limbii române se desfășoară pe etape. Pentru început, învățăm (la fel ca atunci când ne apucăm să învățăm limba engleză, de exemplu)  formule de salut, principalele verbe și ceva noțiuni de vocabular, în așa fel încât să fim capabili să constuim propoziții simple. Pe parcurs, evident, lucrurile se complică.

Cum se desfășoară un curs de română în Germania?

Sigur că fiecare oră e diferită pentru că de fiecare dată învățăm lucruri noi, atât din punct de vedere lexical, cât și în ceea ce privește partea de gramatică. O altă diferență e dată tocmai de nivelul fiecărei clase de studenți, pentru că în semestrul trecut, de exemplu, am lucrat cu o clasă de A1 și cu o alta de B1. Să zicem, de pildă, că învățăm numeralul. La A1 vom învăța să numărăm (cifrele 1, 2, 3 etc), pe când la B1 ne vom imagina că mergem la piață, vom lua de 3 ori mai multe mere decât săptămâna trecută și  vom ajunge acasă de 2 ori mai repede, nefiind, de această dată, trafic. Pe lângă răspunsul la întrebarea ta, prin acest simplu exercițiu de imaginație am vrut să spun și că încerc să le ofer studenților un curs interactiv, în care inserez practic partea gramaticală într-o situație de comunicare de tip dialog sau monolog. Cred că e foarte important ca ei să știe să vorbească cursiv, atunci când vor lucra în cadrul ambasadelor, consulatelor sau când vor avea o afacere proprie deschisă în România.

Mulțumesc pentru interviul acordat! Mult succes în continuare!